E timpul

E timpul sa crestem, sa ne maturizam, sa nu mai plangem din nimicuri. Timpul sa avem opinii, si verticalitate, si principii. Timpul sa ne ridicam in picioare si sa deschidem gura, sa vorbim, sa ne sustinem cauza pana in panzele albe. Timpul sa ne individualizam, sa iesim in evidenta, sa ne remarcam.

E timpul sa uitam, sa trecem peste, sa ne bucuram ca, totusi, s-a intamplat. Ca am fost unul altuia, ca ne-am iubit, ca ne-am certat, ca suntem prieteni. E timpul sa privim in perspectiva, sa ne impacam cu deciziile luate, sa ni le asumam.

Timpul sa ne acceptam asa cum suntem, orgoliosi, certareti, vorbareti, tristi, fericiti, bogati, saraci, cu masina, fara  masina, cu burtica, cu nasul mare, cu dinti strambi, cu ochelari, frumosi, destepti, mediocrii, tacuti, rockeri, cocalari, punkeri, rapperi, tocilari, indiferenti, sufletisti, ignoranti, egoisti, dedicati, blanzi, reci, calzi.

Timpul sa iubim, sa zicem toate lucrurile alea "Te iubesc" "Multumesc" si "Aveai dreptate" si.... si "Imi pare rau...".

Timpul sa credem in povesti, sa visam, sa speram, sa stralucim, sa deschidem ochii mari, sa zambim, sa traim, sa fugim, sa stam pe loc, sa ne invartim, timpul sa ne luam in brate, sa ne facem cadouri, nu cadouri scumpe, nu prostii inutile, ci lucruri marunte, dovezi ca ne suntem dragi unii altora, dovezi ca dincolo de orice, suntem oameni.

Si nu, nu zic asta pentru ca vine Craciunul, ci pur si simplu simt ca e timpul.

E timpul sa pastram doar momentele frumoase, voi ati observat ca, oricum, in urma unor experiente traite, ramaneti doar cu lucrurile frumoase? Adica, cine mai tine minte oboseala, si lacrimile, si emotiile? Nimeni.


E timpul sa evoluam, e timpul sa strangem din dinti si sa luptam, vin ani grei, pentru ca am crescut, crestem, avem din ce in ce mai multe responsabilitati, din ce in ce mai multe oportunitati si din ce in ce mai multa informatie pe care trebuie sa ne-o insusim, daca vrem cu adevarat sa facem ceva. Totul e greu, si scump, si Doamne, oamenii buni sunt asa greu de gasit, asa ca hai sa incercam sa-i pastram macar pe cei pe care ii avem momentan alaturi.

E timpul sa ne promitem ca vom invata, nu prin scoli, sau ma rog, si prin scoli, dar cel mai important: de la oameni, din carti, din tot ce ne inconjoara. Suntem parte a ceea ce se intampla, suntem o parte importanta. Suntem o generatie draguta, inteligenta, si cuminte, o generatie cu tupeu si cu asteptari mari de la viata, o generatie deschisa si muncitoare, o generatie care lupta de un an jumate cu viata de liceu.


E timpul sa crestem! E timpul.