La urma urmei, altfel nu-mi explic cu ce pot sa gresesc incat sa mi se raspunda atat de brutal. Sau, mai rau, sa nu mi se raspunda deloc.
De cand ma stiu am incercat sa fiu un inger pe Pamant, sa iubesc pe toata lumea, sa ascult pe toata lumea, sa tratez pe toata lumea la fel. Dar nici macar Lui Dumnezeu nu ii reuseste, cu atat mai putin mie. Nu am vrut sa lezez orgoliul nimanui, nu am intentionat sa ranesc, sa manipulez, sa ma folosesc de oameni, iar daca am facut-o, ma pot justifica. NU SUNT UN OM RAU.
Si totusi, undeva trebuie sa gresesc. Ceva nu imi iese. Sunt egoista. Vreau sa ma iubeasca toata lumea. De ce ma iubeste cine nu vreau? De ce nu primesc si eu ce merit? Si de ce toate lucrurile pe care le merit sunt defecte din cel putin un punct de vedere?!
Am zambit 16 ani fara pauza de ma dor toti muschii fetei, pentru ca ma simteam vinovata de fiecare data cand cineva imi banuia trairile negative si aveam senzatia ca se incarca cu ele. Iubesc oamenii in speranta ca sunt buni. Iubesc pur si simplu in speranta ca voi fi eu la randul meu mai buna.
Nu ofer nimic gratuit, inafara de intelegere, compasiune si un varf de lingura cu rabdare. Nu vreau decat sa fac toate lucrurile bine, dar oricat as incerca tot singura ma trezesc, fara nimeni care sa ma tina in brate, fara sa primesc ceea ce ofer. NU CER MAI MULT DECAT AR TREBUI SA MI SE DEA.
Imi tot amintesc ziua de 5 iulie 2012, in care am scris pe blog ca daca il merit pe X. atunci sa mi se dea. A doua zi mi-am primit cadoul. Sau, nu stiu, e mult spus cadou. Un fel de sticla de apa rece oferita calatorului obosit de drum.
De ce pe tine nu te merit? Nu imi esti superior din niciun punct de vedere, deoarece insist sa cred ca toti suntem egali. Ca lumea are si respecta anumite principii, care, desi difera de la un individ la altul, au totusi acelasi fundament.
Maybe I'm a bitch. Maybe I suck as a person. Dar fac eforturi sa ma indrept sau sa evoluez, spre deosebire de restul care se complac sa vegeteze in pasivitate. Pot fi foc, pot fi gheata, dar nu gasesc calea de mijloc. Pot fi ciocolata sau vanilie, zi sau noapte, buna sau rea. Tind sa cred ca reprezint +, nu -. Pot sa iubesc sau sa urasc, nu pot ajunge sa urasc oamenii pe care candva i-am iubit. Nu pot sa schimb lumea dar incerc sa ma schimb pe mine. Si, totusi ceva nu imi iese. Undeva ma pierd. Undeva gresesc. Iar eu rar gresesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu