Bai copile, ca pana la urma urmei, asta esti, un copil de 16 ani juma', care are curaj sa-si pastreze lumea intacta. Bai copile, ce stii tu despre dragoste?
Pai eu... eu cred ca e cel mai fain sentiment. Adica, e super smecher sa iubesti si sa fi iubit, nu?
Bine zis copile, sa iubesti si sa fi iubit..
Da, dar, chiar daca el nu ma iubeste, e ok. Posibil sa nu fiu in stare sa supravietuiesc unei fericiri atat de mari, pana la urma asta ne e scopul nu? Si oricum, totul in lume s-a facut din iubire, cred. Eu, de exemplu, invat la materia X din dragoste pentru profa Y. Stiu ca nu-i in regula, ca ar trebui sa disociez materia de profesor, dar vorba aia, am 16 ani juma'.
Eu nu stiu de ce toata lumea se cramponeaza atat cu "Vai, nu ma iubeste..". Cat egoism! Vrem un om doar pentru noi, credem ca daca noi il iubim trebuie sa o primim in schimb. Cred ca iubirea nu se poate impune sub nicio forma, nimeni nu ne da dreptul asta. Ce, cand da 50 de bani unei cersetoare pe strada ii asteptam inapoi? Iubiti, pentru numele lui Dumnezeu, asa, pana cand o sa ajungeti o leguma intr-un scaun cu rotile si nu o sa mai auziti nici cu televizorul dat la maxim. Iubiti oamenii, ca e bine, e frumos, iubiti flori, ca-s frumoase si mor repede, iubiti copii, ca o sa creasca si o sa ceara bani de buzunar si masina la 18 ani, iubiti-i pe cei care v-au crescut, pe cei care si-au batut capul cu voi 16 ani juma, si nu parintii, daca va sunt parinti doar cu numele. Iubiti pe cine merita, cat de mult merita. Nu iubiti aiurea, nu va consumati energia iubind un om banal, obisnuit, care nu face nimic deosebit.
Iubesc marea si si ochi si mainile si florile. Iubesc muzica, ciocolata, cartile bune, pe Papi, maimutica mea. Iubesc oameni pentru ca imi plac in general, dar sunt si unii pe care-as vrea sa-i vad fugariti de un chiwawa. Iubesc diminetile, adica inceputurile. Iubesc sfarsiturile de poveste, adica inserarile. Iubesc luna mai mult decat soarele, iubesc caldura mai mult decat iubesc frigul. Iubesc nepasarea din prima saptamana de vacanta, lancezirea aia de toate zilele de iunie. Iubesc emotia scolii, efortul depus 9 luni ca la sfarsit sa-mi vad media adorabila, diplomele si prajitura bine-meritata. Iubesc sa vin obosita acasa si sa gasesc un fursec cu gem de capsuni pe masa sau o placinta de mere. Iubesc cand oamenii ma iubesc, dar nu iubesc oameni din simplul fapt ca ma iubesc.
Dar acum, iau dragostea ca o pedeapsa. Pentru ca te-am sarutat, nu meritam sa ma indragostesc asa, pur si simplu.. In fond, nu ai facut nimic special, m-ai sarutat. Ne-am sarutat. Era noapte tarziu si era cald, erau luminite prin tot orasul, urma sa se umple cerul de lapte, caci veneau zorii. Erai tu, cu ochii tai verzi, manjind vidul. Erau mainile tale rosii de emotie, fata ta alba. Eram eu, sandalele mele cu toc inalt care ma faceau sa te privesc ochi in ochi. Si s-a intamplat. Ei bine, nu merit sa fiu pedepsita. Dar, te merit pe tine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu