DA

Cine fuge? Cine alearga cu lacrimi in ochi si cu buzele stranse? Cine fuge? Cui ii e mereu frica?

Totusi, bai copile, de ce sa fugi ma mereu? Pan' la urma, care-i treaba cu frica? Hai sa fim seriosi, bai copile, ca oamenii nu-s atat de rai cum crezi tu.. uite, ieri, mergeam pe strada. Si, dintr-un magazin iesea un copil mic si roz si s-a oprit in fata mea si a inceput sa rada. I-am zambit, si a venit dupa mine... si tatal lui l-a lasat, nu a tipat, nu s-a crizat. Cred ca erau oameni buni... stii de ce? Pentru ca stiu sigur ca si eu sunt bun... dar tu, copile?...

Am stat pe ganduri, si n-am stiut ce sa zic. Daca as fi zis ca sunt un om bun, as fi mintit, pentru ca am fost si rea, si ipocrita, si mincinoasa, manipulativa, egoista, oribila. Am fost un om rau. Am fost si sentimentala, plangaciosa, rabdatoare, am si iubit... mi-am adus aminte ca am iubit.. mi-am adus aminte ca iubesc. Si am raspuns atunci: Da! Da! Sunt un om bun.

Numai un om bun poate iubi, numai un om bun poate acorda atentie si altcuiva, numai un om bun traieste, si simte, numai unui om bun ii pasa. Imi pasa. Imi pasa prea  mult, poate. Sunt un om prea bun, poate.

Sunt un om bun.