Nu stiu ce inseamna cand luna seamana cu o banana si e inconjurata de ceata. Primul patrar, ultimul, habar n-am.
Libertatea de a fi a nimanui e felul meu preferat de libertate. Libertatea de a fi fericita, de a purta pantofi albi cand pe jos e ud. Libertatea de a avea mirosul tau fara sa te fi respirat posesiv, fara sa-mi trec degetele prin parul tau blond.
Poate ca intr-o zi toate astea vor fi povesti banale, puerile, copilarii de care vom rade amandoi la o cafea undeva pe o terasa careia nu ii vom retine numele, pentru ca locurile nu conteaza. Poate intr-o zi, habar nu o sa mai avem de zilele in care ne holbam la luna sau la frunze sau cum zboara praful de pe jos. Sau de cate ori vom vedea ceata pe cer ne vom aminti de banca aia inalta din spatele blocului. Poate intr-o zi. Dar nu azi.
Poate intr-o zi vom gasi fericirea deplina, pe care o meritam pur si simplu, genetic. Si vom avea familia si casa noastra, cariera si bani si vom face chestii de adulti. Vom plati taxe, vom face de mancare si ne vom plimba copiii prin parc. Poate. Nu stiu.
Dar nu azi. Azi inca sunt copil, ma simt datoare sa fiu in fata anilor multi in care nu voi mai fi mica si voi cersi sa am din nou 16 ani. Inca am 16 ani, pentru inca o saptamana am 16 ani.
Ironic, lunile astea, cand eram intrebata cati ani am, raspundeam cu convingere si mandrie: "17". Acum, acum as zice 16 fara sa stau pe ganduri, cat inca mai pot, cel putin.
Copilaresc. Si nu o sa ma simt vinovata, si nici nu o sa incerc sa ma schimb pentru tine. Poate tu nu mai ai nicio sansa, dar eu profit de ea din plin. Si e o seara frumoasa, si poate intr-o zi serile nu vor mai fi frumoase, sau poate intr-o zi serile vor fi superbe. Insa am convingerea ca imi voi face mereu timp sa ma holbez la luna, sau la cum se misca frunzele cand bate vantul, sau la flori si fluturi. Timp sa ascult, sa visez, sa vad lumea in versuri. Un minut, doua, cat imi va permite programul. O sa am mereu timp sa traiesc lucruri care ma fac fericita pentru ca nu stiu despre tine, dar eu merit din plin. Si nu stau sa-mi cada marul din pom. O sa merg frumos la piata si o sa-mi cumpar portocale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu