Prima ploaie epica

Am adormit cu geamul deschis si m-a trezit mirosul de ploaie si de tei de la mine din camera, zgomotul picaturilor care se prelingeau dezordonat pe geam, zgomotos. Primul curcubeu, prima ceata, primele perdele de apa taiate de masini pe strada.

M-am culcat obosita, cu o durere de cap, m-am trezit ca vara dupa pranz, ca si cum singura grija e sa ies pe-afara.  E vara. E prima mea vara.

Cred ca acum cel mai frumos e la mare. Furtuna, vantul sarat, apa rece a ploii si apa sarata a marii.
Nu stiu. Parca in sfarsit am respirat gura aia de aer de care imi era atat de sete, dupa care tanjeam atat. Daca toata viata mea ar insemna sa ma dau in leagan pe malul marii si sa si ploua din cand in cand, sa fie vara, sa fie soare, sa fie cald, dar si racoare, cred ca ..nu stiu.

Cand ploua e bine. Prima ploaie din prima mea vara. Buna dimineata.


Hei, vara. Sa fii mai buna decat anul trecut, promiti?